Despre victorii neașteptate și asteroidul Ionuț Budișteanu

D

Dar hai să fim serioși și să recunoaștem că ne cam gâdilă orgoliul știrea despre succesul lui Ionuț Budișteanu. Ne gâdilă orgoliul și ne resuscitează patriotismul, peste care se pusese praful în ultimii ani, când mai degrabă ne-am fi lepădat de chemarea plaiurilor mioritice. O reușită care să ne aducă în lumina reflectoarelor este, fără doar și poate, un duș rece de care aveam mare nevoie. Am invocat-o și nu a întârziat să apară. Nu pe neașteptate și nu fără a fi fost muncită și sperată.

Să ai 19 ani și să câștigi una dintre cele mai importante competiții de știință și inginerie ale lumii, Intel International Science and Engineering Fair din Statele Unite ale Americii (Intel ISEF), suflând marele premiu celor ce se vedeau deja câștigători, este mare lucru – cu atât mai mult cu cât niciun europen nu a mai reușit această performanță. Să vii dintr-o țară pe care adversarii tăi abia o localizează pe hartă și dintr-un oraș al cărui nume este aproape imposibil de pronunțat, nerezonând în niciun fel în harta lor mentală, este, carevasăzică, cea mai dulce victorie. În schimb, să te aduni zilnic și să respiri doar pentru marea ta pasiune, ei bine, asta este cea mai mare dovadă că… se poate. Se poate ca și noi să putem.

Conceptul câștigător care i-a adus lui Ionuț premiul Gordon E. Moore, în valoare de 75.000 de dolari, este al unei mașini autonome, low-cost, ce are la bază un radar 3D și câteva camere video. Nu este nimic simplu în ce privește implementarea intelgenței artificiale într-un astfel de concept, dar cu siguranță ar simplifica și îmbunătăți traficul zilelor noastre. Au fost 1.600 de candidați ce și-au pus speranțele în șansa lor și  în unicitatea proiectelor pentru care au muncit. Și tuturor acestora Ionuț Budișteanu le-a fluturat cu mândrie tricolorul, explicându-le că inteligența, deloc artificială, sare de unde te aștepți mai puțin.

Acum nu ne mai rămâne decât să salutăm cu bucurie asteroidul pe care Massachussets Institute of Technology îl va boteza cu numele lui Ionuț și să sperăm că va avea parte și de recunoașterea națională, căci pe cea internațională a câștigat-o fără prea mari bătăi de cap.

Despre autor

Maria

Într-o zi, sub tălpi are să-mi alerge nisipul...
într-o zi, sub tălpi are să-mi zboare marea...
într-o zi, voi fi lebăda neagră dintr-un balet pentru şchiopi
şi clapă de pian ce nu ştie cânta decât atins cu privirea...
într-o zi, n-am să mai fiu,
dar va rămâne în urmă-mi
un trup sub ale cărui tălpi
va alerga nisipul...

Hai să vorbim!

De Maria

Your sidebar area is currently empty. Hurry up and add some widgets.