AutorMaria

Vacanță cu bunici, schi și vărsat de vânt (II)

V

40,4 km/h, pe schiuri. Încă mă minunez. Nu de alta, dar mi-s de fel împiedicată rău, de parcă picioarele ar asculta de cineva ce nu trăiește în același trup cu mine. Împiedicată sau… plutitoare, ca să mă exprim mai siropos, căci, de foarte multe ori, am impresia că tălpile mele nu ating niciodată pământul, lăsând capul să se răsfețe printre nori. Unde-i și este locul, ca să fiu cinstită. Și...

Nopțile mele albe miros mai nou a pâine caldă

N

La ora asta, oamenii dorm duși, de ore bune. Îmbrățișați ori spate-n spate, sforăind asurzitor sau poate expirând insesizabil, din străfunduri, cântece de leagăn. E unul dintre ceasurile acelea de n-am habar de-s noaptea târziu sau dimineața devreme, dar nici că-mi pasă. Picii au cedat și este liniște. E liniște, iar eu m-am luat la trântă cu un aluat pe care am să-l frământ, cu toate cele...

La etajul patru stătea cândva o mamă…

L

Mă ustură ochii și parcă simt un soi de amețeală dacă nu țin privirea într-un punct fix. N-am mai privit lumina zilei, ca acum, de o săptămână întreagă și parcă mi-e deja străină. Am zărit-o dincolo de fereastră, e drept, în tot acest răstimp, însă n-a fost de-ajuns. Zăpada îmi scârțâie sub greutatea corpului – corp deloc greoi, cum mi-aș fi închipuit, ci mai degrabă disperat să se...

Vacanță cu bunici, schi și vărsat de vânt

V

Cincisprezece ani. Ori poate șaisprezece. Atât trebuie să fi avut când am fost ultima oară într-o vacanță cu ai mei. Habar n-am nici când exact s-a întâmplat, nici unde-am fost. Și totuși, Sinaia, Tușnad sau Voineasa. Una din trei, căci trei destinații am bifat cu ei de când mă știu, și toate cam în aceeași perioadă. A trecut mult timp de-atunci și tot atât de multe promisiuni cum că, gata, anul...

Your sidebar area is currently empty. Hurry up and add some widgets.