1 aprilie 2019 va rămâne în istorie drept cea mai frumoasă luni a fetelor de până acum. De când am inventat joaca asta, nici nu mai știu cum ori de ce, sfârșitul de săptămână mă prinde adeseori cu gândul la ziua de luni, când, imediat după prânz, trebuie să iau Amaliotul de la grădiniță și, fără să mai dăm ochii cu nimeni altcineva, să pornim într-o aventură. Presiunea este mare, chiar dacă, până...
Gavroche mai râde de noi uneori, atunci când, din ordinul ferm al Amaliotului, Iuliananananaaa răsună în mașină, iar vocile noastre, a mea și a ei, o însoțesc pe domnișoara artistă cu un nemăsurat talent. Râde când nu bodogănește. Căci mai des bodogănește. Ba că asta nu e muzică, ba dimpotrivă, e-o mizerie de nedescris, ba că stric copilul și o adâncesc în ignoranță. În incultură. În păcat. În...
De când s-a născut pișcoțica, adică de mai bine de șase ani deja, nu mai există nicio zi de naștere sau aniversare fără masă pusă, tort, lumânări, pahare de cristal ciocnite (musai de cristal, ca să se audă clinchetul specific care lămurește și pe cei mai sceptici dintre cei sceptici cu privire la autenticitatea sticlei) și aceleași șase voci, de când cu Prâslea șapte, cântând mereu, la unison...
Sunt zile când vrea să fie șic și își împodobește părul cu bile multicolore ce i se asortează perfect cu moaca de copil fantastic. Și cu pălăria de vară, fără doar și poate, căci fără ea nu se iese din casă, și punct. Sau când e o prințesă în rochie de mireasă, rochie pe care-o vede demnă de orice eveniment, de la nunți și botezuri la ziua celui mai bun prieten, ba chiar la o sesiune de joacă...